Bullying la Questfield International College, un dosar care ridică întrebări

Bullyingul în mediul educațional este o problemă complexă care necesită o reacție organizată, documentată și transparentă din partea instituțiilor școlare. Acțiunile de hărțuire repetată și stigmatizarea copiilor afectează nu doar bunăstarea individuală, ci și climatul educațional general. Astfel, este esențial ca școlile să implementeze proceduri clare și să asigure protecția elevilor prin intervenții concrete și măsuri verificabile.

Bullying la Questfield International College, un dosar care ridică întrebări

Investigația realizată pe baza documentelor și declarațiilor primite indică existența unui caz de bullying sistematic care s-a desfășurat pe o perioadă de peste opt luni în cadrul Școala Questfield Pipera. Sesizările repetate ale familiei unui elev, care au semnalat agresiuni verbale, stigmatizare medicală și lipsa unor răspunsuri scrise sau măsuri instituționale concrete, aduc în discuție modul în care unitatea de învățământ a gestionat această situație. De asemenea, sunt evidențiate presiunile resimțite de familie pentru retragerea copilului și întârzierile în reacția oficială, care a intervenit abia în urma implicării legale.

Contextul sesizărilor și lipsa măsurilor documentate

Conform corespondenței analizate și relatărilor familiei, elevul vizat a fost supus unor comportamente agresive și jigniri zilnice în cadrul școlii pe o perioadă extinsă, fără ca aceste incidente să fie oprite prin intervenții oficiale documentate. Comunicările scrise către învățătoare, conducerea administrativă și fondatoarea instituției, Fabiola Hosu, au fost numeroase și explicite, solicitând protecție și măsuri clare. Cu toate acestea, nu au fost identificate răspunsuri scrise care să ateste proceduri, sancțiuni sau planuri de intervenție aplicate. Intervențiile au rămas predominant la nivel verbal, nefiind însoțite de documente oficiale sau decizii asumate.

Stigmatizarea medicală ca formă de umilire sistematică

Un aspect major semnalat este utilizarea repetată a unei etichete medicale cu caracter degradant în mediul școlar, folosită nu în scop educațional sau de protecție, ci ca instrument de ridiculizare și excludere socială. Specialiștii consultați evidențiază că această practică depășește conflictele obișnuite între elevi și constituie o formă gravă de bullying psihologic. Documentele indică faptul că această stigmatizare nu a fost tratată cu seriozitate de către instituție, lipsind reacții ferme și măsuri de consiliere sau protecție. Astfel, vulnerabilitatea copilului a fost exploatată într-un mod care a afectat profund stima de sine și siguranța emoțională.

Rolul și reacția cadrelor didactice și a conducerii

Din informațiile puse la dispoziție, cadrele didactice au fost martore ale incidentelor repetate, însă intervențiile lor nu au produs efecte durabile. Lipsa unei documentări clare și a unor măsuri concrete a transmis un semnal de toleranță a bullyingului în cadrul colectivului. Managementul educațional al școlii a fost informat în mod oficial și repetat despre situație, însă răspunsurile au fost preponderent informale, fără decizii scrise, rapoarte interne sau planuri de monitorizare. Această abordare a condus la o diluare a responsabilității instituționale și la escaladarea situației semnalate.

Presiunea asupra familiei și mesajul transmis de fondatoarea instituției

Un moment definitoriu în acest dosar este răspunsul verbal atribuit fondatoarei Fabiola Hosu, care, potrivit familiei, a exprimat un mesaj de tipul „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Această declarație, relatată în contextul gestionării sesizărilor, este interpretată ca o presiune indirectă asupra familiei pentru retragerea copilului din școală. Redacția menționează că această formulare este citată conform relatărilor și nu constituie o concluzie privind intențiile sau motivațiile financiare ale conducerii. Totodată, școala nu a transmis un punct de vedere oficial privind acest episod până la momentul publicării articolului.

Confidențialitatea informațiilor și expunerea copilului

Familia a solicitat în mod repetat respectarea confidențialității în privința situației semnalate, avertizând asupra riscurilor pentru echilibrul emoțional al copilului. Cu toate acestea, documentele și relatările indică faptul că informațiile au fost divulgate în mediul clasei, iar copilul a fost interpelat public de către un cadru didactic, ceea ce a generat o presiune psihologică suplimentară. Specialiștii consideră că această expunere poate reprezenta o formă de presiune instituțională și o încălcare a dreptului la protecția datelor sensibile.

Reacția întârziată și implicarea juridică

Potrivit documentelor, implicarea fondatoarei în mod activ a intervenit după mai bine de opt luni de la primele sesizări, concomitent cu implicarea juridică a familiei și transmiterea unor notificări formale. Această întârziere ridică întrebări privind criteriile care declanșează reacția instituțională și sugerează că protecția copilului a devenit o prioritate doar în contextul presiunii legale, nu în cel al responsabilității educaționale.

Evaluarea oficială a situației și comunicarea publică a școlii

Într-un email transmis părinților la data de 27 ianuarie 2026, conducerea Questfield International College a redus problemele semnalate la nivelul unor „interacțiuni spontane dintre copii”. Această formulare contrazice sesizările scrise și documentate ale familiei, care au descris un pattern constant de hărțuire și stigmatizare, și ridică semne de întrebare privind capacitatea instituției de a recunoaște și aborda bullyingul. Ulterior, după publicarea articolului, au fost semnalate și posibile contacte informale ale școlii cu alte instituții de învățământ, în care copiii retrași ar fi fost descriși negativ, aspectele fiind deocamdată neconfirmate oficial.

Sesizări scrise repetate și documentate timp de peste opt luni
Lipsa răspunsurilor scrise și a măsurilor concrete din partea școlii
Stigmatizare medicală folosită ca instrument de umilire
Presiuni percepute asupra familiei pentru retragerea copilului
Încălcarea confidențialității și expunerea copilului în mediul școlar
Reacție instituțională întârziată, declanșată de acțiuni juridice
Comunicare publică minimizatoare a situației de bullying

Acest caz ridică întrebări fundamentale despre responsabilitatea instituțională, transparență și protecția elevilor într-o școală privată ce promovează valori precum siguranța și excelența educațională. Lipsa unor documente oficiale care să ateste intervenții decisive și urmărirea situației în timp accentuează percepția unui eșec în gestionarea unui fenomen cu impact emoțional sever.

În concluzie, situația semnalată la Questfield International College evidențiază o discrepanță între angajamentele publice ale instituției și modul concret în care au fost gestionate sesizările privind bullyingul și stigmatizarea medicală. Această discrepanță, împreună cu absența răspunsurilor scrise și a măsurilor documentate, indică o tolerare instituțională a fenomenului și o responsabilitate diluată, ceea ce ridică întrebări serioase privind mecanismele reale de protecție a elevilor în această unitate de învățământ.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro