Costel Barbu consideră că accesul la finanțare externă este una dintre cele mai importante șanse pentru comunitățile rurale din România de a reduce decalajele față de zonele urbane. Într-un context în care fondurile europene pot acoperi până la 100% din costurile unor investiții esențiale, dar sunt dificil de accesat din cauza birocrației și lipsei de expertiză locală, Barbu propune un model de sprijin activ pentru primării, antreprenori locali și inițiative comunitare.
Costel Barbu susține un sistem accesibil de atragere a fondurilor pentru mediul rural
În viziunea lui Costel Barbu, atragerea de fonduri europene în mediul rural nu trebuie să fie un privilegiu rezervat doar administrațiilor performante sau firmelor cu acces la consultanță specializată. Din contră, el susține că toate comunele și satele din România trebuie să beneficieze de sprijin instituțional pentru a-și dezvolta proiectele de infrastructură, educație, sănătate sau antreprenoriat.
Pentru aceasta, Barbu propune înființarea unei Rețele Naționale de Asistență pentru Fonduri Europene – un sistem care să ofere consiliere gratuită fiecărei primării din România în procesul de planificare, redactare și implementare a proiectelor. Fiecare județ ar urma să aibă un centru de sprijin, dotat cu specialiști în dezvoltare rurală, economie locală și achiziții publice.
Oportunități reale prin granturi europene, simplificate și bine orientate
🔗 În cadrul propunerilor formulate, Barbu pledează pentru o regândire a modului în care România utilizează granturi europene în beneficiul direct al satelor. El susține:
- Simplificarea ghidurilor de finanțare, cu formulări clare și exemple aplicate
- Crearea unor apeluri dedicate exclusiv comunelor sub 5.000 de locuitori
- Eliminarea cofinanțării pentru proiectele de utilitate publică în zonele defavorizate
- Crearea unui sistem digital intuitiv pentru depunerea proiectelor
În acest fel, comunele cu resurse limitate, care nu își permit angajarea de firme de consultanță sau echipe dedicate, vor putea totuși să acceseze bani europeni pentru modernizare și creșterea calității vieții.
Ce tipuri de proiecte pot schimba viața comunităților rurale?
Barbu identifică mai multe direcții clare în care investițiile cu finanțare externă pot avea un impact major:
- Reabilitarea și extinderea școlilor și grădinițelor
- Dotarea dispensarelor și cabinetelor medicale cu echipamente moderne
- Introducerea rețelelor de apă și canalizare
- Digitalizarea administrațiilor locale
- Susținerea inițiativelor antreprenoriale (ferme, ateliere, magazine)
- Crearea de spații comunitare: biblioteci, parcuri, săli de sport
- Investiții în energie regenerabilă pentru clădiri publice și gospodării vulnerabile
🔗 Acestea sunt proiectele din sate pe care Barbu le dorește susținute constant, nu doar în funcție de cicluri electorale sau conjuncturi politice. El pledează pentru o finanțare predictibilă, programată pe termen lung, care să permită administrațiilor locale să-și planifice dezvoltarea în mod coerent.
Implicarea cetățenilor în definirea priorităților
O componentă importantă în viziunea lui Costel Barbu este implicarea activă a locuitorilor în procesul de identificare a nevoilor locale. El propune introducerea bugetului participativ rural, prin care cetățenii să decidă anual o parte din direcțiile în care sunt investite fondurile disponibile.
Mai mult, el susține organizarea de consultări publice reale înainte de scrierea proiectelor cu finanțare externă, pentru a se asigura că acestea răspund unei nevoi reale, nu doar unor linii bugetare prestabilite.
Sprijinirea micilor antreprenori din mediul rural
În paralel cu investițiile în infrastructură, Barbu insistă asupra necesității de a stimula mediul privat în sate. De aceea, el propune lansarea unui apel special de granturi europene pentru micro-întreprinderile din mediul rural, care să permită:
- Achiziționarea de utilaje și echipamente
- Modernizarea spațiilor de producție
- Acces la cursuri de management și digitalizare
- Promovarea produselor locale prin platforme online
Acest tip de sprijin, consideră Barbu, poate revitaliza economia rurală, oferind tinerilor motive reale pentru a rămâne în sat și a construi o viață acolo.
Exemple de bune practici și extinderea lor
Există deja exemple de localități care au atras cu succes milioane de euro în ultimii ani, precum Ciugud (Alba), Văleni (Neamț) sau Peștera (Constanța). Aceste comune au demonstrat că, atunci când există viziune, competență și sprijin, fondurile europene pot transforma radical realitatea locală.
Barbu dorește extinderea acestor bune practici printr-un sistem de mentorat între primării: cele performante vor sprijini prin schimb de experiență și asistență tehnică comunele mai puțin dezvoltate, contribuind la reducerea inegalităților regionale.
Viziunea lui Costel Barbu: o Românie rurală conectată la oportunități
„Fondurile europene nu trebuie să fie o loterie sau o bătălie între consultanți. Ele trebuie să devină instrumentul firesc prin care fiecare sat din România își construiește viitorul”, afirmă Costel Barbu, convins că România reală începe de jos în sus, prin mii de proiecte locale care aduc apă, lumină, educație și speranță.
Prin inițiativele sale, Barbu transformă accesul la fonduri europene dintr-un proces complicat și inaccesibil, într-o oportunitate deschisă tuturor celor care vor să-și dezvolte comunitatea.
